SARACIE

Ce cred senatorii bistrițeni de pachetul integrat pentru combaterea sărăciei

Până în 2020 numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie ar trebui să scadă cu cel puțin 580.000 persoane, după ce Guvernul a lansat Pachetul național anti-sărăcie.

Pachetul țintește toate categoriile de vârstă, dar se concentrează mai ales pe măsuri pentru copii, plecând de la modele de bună practică deja funcționale, probate de organizatii non-guvernamentale.
Pachetulcuprinde 47 de măsuri anti-sărăcie.

Deputatul PSD, Ioan Deneș, consideră că nu e nimic nou cu acest pachet de măsuri, deoarece a mai fost adus în discuție pe vremea guvernului Ponta.

„Nu e nimic sub soare în ceea ce privește acest draft. În Monitorul Oficial Partea I nr 463/ 26.06.2015 a apărut o Hătărâre de Guvern a Guvernului Ponta, hotărâre pentru aprobarea strategiei naționale privind incluziunea, deci a exitat această strategie, foarte clară. Putem să discutăm ce a apărut în plus în acest program care săptămâna trecută la prezentat Guvernul Cioloș și ce a dispărut. E o chestiune care așa la o primă lecturare mi se pare o continuare a acestei strategii , dar de fapt au dispărut câteva elemente care din punctul nostru de vedere a unui partid de stânga, sunt câteva elemente foarte importante care au dispărut . Nu ne putem compara ca nivel de sărăcie după standardele țărilor colege ale noastre din UE. Există anumiți indicatori pe care sub acei indicatori, cetățenii care nu îi îndeplinesc sau nu îi ating din punct de vedere al venitului, sunt considerați cetățeni care sunt incluși în categoria aceasta a oamenilor săraci. Dar și aici sunt două paliere, este un prag de sărăcie severă, și un prag de sărăcie moderată. Lucru care de altfel sunt și definiți în această Strategie Națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada care a prins-o și Guvernul Cioloș”, a precizat Deneș.

Totodată, senatorul Dorin Dobra a precizat că sărac în România înseamnă „altceva decât înseamnă să fi sărac în Germania sau în Bulgaria, sau în Republica Moldova, extra-comunitate”.

„În 2009 la Lisabona, UE a adoptat Strategia UE 2020, în care unul din principalele obiective era tocmai reducerea nivelului de sărăcie. Nou sub soare, în România, nu e preocuparea aceasta fiindcă noi am adoptat Strategia UE 2020 și avem și noi targeturi în ceea ce privește bunăstarea, reducerea sărăciei dacă se poate, eliminarea ei ca și obiectiv comun al UE. Preocupările nici unui guvernant din România nu sunt noi sub soare. Nu e nici domnul Ponta, nici domnul Cioloș, dacă vorbim de ceva nou sub soare, e abordarea integrată. Ceea ce domnul Cioloș cu experiență în proiecțiile europene integrate vine și spune, e tocmai un lucru pe care vine și îl spune este tocmai un lucru pe care îl cere domnului Dîncu, dacă e să o vorbim. Am nevoie de un proiect care să abordeze integrat sărăcia. Sub ce aspect?
Ne referim la paliere de vârstă. Până la trei ani aș vrea să acvem creșe în fiecare localitate urbană. Până la 18 ani aș vrea să reducem părăsirea timpurie a școlii. Până la 35 de ani aș vrea să avem proiecte mai multe care să fie dedicate spiritului inovativ. Până la 65 de ani aș vrea să avem mai multe posibilități pentru educație terțiară și după 65 de ani aș vrea să avem proiecte integrate pentru aceste persoane , dacă e să vorbim despre ceea ce e nou. De data aceasta se dorește un pachet rotund care să se adreseze pe rând tuturor după un principiu simplu. Sărăcia nu e o stare de fapt în care cineva cu rea voință ne-a aruncat. Sărăcia e o stare de fapt pe care o putem aborda integrat, găsim strategii împotriva ei astfel încât… de exemplu, educația e una din soluții. Atunci când nu ști care îți sunt șansele , când nu ști care îți sunt opțiunile , când nu ști care îți sunt subvențiile, când nu ști care îți sunt ajutoarele ai toate șansele să rămâi sărac. Vă prezint o abordare din acest punct de vedere. Nu sunt nici acestea noi și nu sunt ale domnului Cioloș, sunt dacă vreți ale UE pentru că ei încearcă să ne obișnuiască cu faptul că orice stare de fapt negativă are soluționări structurale obligatorii pe bază de proiecte.
La ora actuală sunt 4 milioane de oameni care sunt prinși în zona indicatorului sub pragul sărăciei”, a precizat senatorul PNL Dorin Dobra.

De asemenea, Deneș a adăugat că sărăcia e cauza măsurilor care nu s-au luat în ultimii 26 de ani.

„Cele două strategii de combatere a sărăciei se aseamănă foarte mult și totuși au câteva diferențe. Spunea domnul senator Dobra care în materie de politici europene e avizat, ce vrea Guvernul Cioloș să facă de mâine, pentru a diminua acest grad și procent al săracilor din România. Prima problemă a noastră este că acei săraci care sunt în România, sunt și astăzi, iar noi vrem măsuri de mâine, dar cu astăzi ce facem? Și atunci în strategia care era deja existentă, era acel VMI, adică venit minim de inserție, care avea trei componente și care nu le mai regăsim la ora actuală în Strategia de Combatere a Sărăciei. Prima era venitul minim garantat, cei 400 și ceva de lei care erau asigurați de cei care erau deja ieșiți din sistemul de șomaj. Doi, erau familiile care aveau copii mai mulți, și a treia componentă era ajutorul pentru căldură, lucruri pe care nu le mai regăsim. Întrebarea mea și marea mea dilemă, este ce facem cu acea categorie de semeni ai noștrii care au problema sărăciei astăzi, pentru că mânie e posibil să nu mai avem pentru cine aplica acele programe dacă nu ne gândim la ei astăzi. A doua chestiune…ne spune această strategie despre crearea clasei de mijloc a agricultorilor!În momentul în care noi am avut o negociere cu UE și subvenția pe care o primește un român pentru terenul agricol,pentru cap de animal, etc, este la jumătatea subvenției unui francez spre ex. Sărăcia e cauza măsurilor care nu s-au luat în ultimii 26 de ani”, a precizat Deneș.

(10)

Leave a Reply