JANDARMI

JANDARMERIA ROMÂNĂ – 166 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE

Ziua Jandarmeriei va fi sărbătorită şi la Bistriţa, luni 04 aprilie 2016, de la ora 12.00 pe Pietonalul Liviu Rebreanu, unde va fi organizat un ceremonial militar specific.
Tot aici vor fi expuse tehnica şi autovehiculele aflate în dotarea inspectoratului şi vor fi organizate exerciţii demonstrative atractive pentru publicul larg.

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române este 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi. Prin această lege, s-a dat statutul juridic armei Jandarmeriei şi s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.

Încă din anul 1923 existau posturi de jandarmi în cele mai reprezentantive localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud printre care unul şi la Tihuţa.
Cu incepere de la 20 mai 1929, se înfiinţa Legiunea de Jandarmi Rurali Năsăud cu reşedinţa în Bistriţa, ce cuprindea 5 secţii şi 28 posturi. Dintre acestea făceau parte mai multe secţii situate la: Lechinţa, Năsăud, Şieu, Rodna dar şi Secţia de Jandarmi Bârgău (reşedinţa: Prundu Bârgăului) cu posturile: Prundu Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Tihuţa, Iad (Livezile) şi Satu Nou.
În anul 1948, existau la nivelul judeţului un număr de 130 de subofiţeri de jandarmi. Dintre aceştia un număr de 22 erau arondaţi Secţiei de Jandarmi Bârgău cu următoarele posturi: Colibiţa, Iad (Livezile), Josenii Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Măgura Calului, Prundu Bârgăului, Satu Nou şi Tihuţa.
Nici înfiinţarea Jandarmeriei Montane nu a fost un moment istoric de neglijat.
La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, jandarmii bistriţeni contribuie substanţial, alături de celelealte structuri ale M.A.I. şi nu numai, la realizarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, în municipiul Bistriţa, în oraşele Năsăud, Beclean în staţiunea balneară Sîngeorz-Băi, inclusiv în zona montană la Rodna şi Piatra Fântânele. Aceste posturi aduc o contribuţie însemnată în ceea ce priveşte asigurarea climatului de siguranţă a turiştilor în zona de munte, la combaterea contravenţiilor şi infracţiunilor sivice, prevenirii distrugerii mediului înconjurător şi a ariilor protejate.

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române este 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi. Prin această lege, s-a dat statutul juridic armei Jandarmeriei şi s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.
În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România din noiembrie 1864, Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război ca element permanent al armatei.
Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare a ţării, în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877 avînd drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române care prin strălucite fapte de arme, în Războiul de Independenţă al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie, consfinţind independenţa.
Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului şi organizării Jandarmeriei i-a revenit lui Lascăr Catargiu, care a elaborate şi prezentat Parlamentului în anul 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale.
Primul Război Mondial a oferit României prilejul să recurgă la mijloacele sale politico-militare pentru reîntregirea hotarelor fireşti, iar dintre componentele Sistemului Militar Naţional care s-au angajat fără reţinere să servească Drapelul Tricolor, s-a aflat şi Jandarmeria. Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de Primul Război Mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.
La 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei Rurale.
După intrarea României în al Doilea Război Mondial în iunie 1941, trupele de jandarmi au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste, paza unor obiective economice importante, întărirea misiunilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant, etc.
Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin revoluţia din 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de dreptau favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internăla sfârşitul sec. XX şi începutul sec. XXI.
Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea legii nr. 116 din iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre iar pe plan mai larg al stabilizării României pe coordonatele statului de drept.
Odată cu acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţi să fie furnizori, garanţi, apărători ai liniştii şi ordinii de drept.
Astăzi avem Legea 550 din 2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, care se doreşte a fi o lege adaptată normelor juridice europene în domeniu şi realităţilor societăţii româneşti.

(7)

Leave a Reply