muzeu-national-istorie

Muzeul Naţional de Istorie a României intră în reabilitare

Demararea lucrărilor de consolidare a sediului Muzeului Naţional de Istorie a României se numără printre priorităţile strategice ale Ministerului Culturii în anul 2016.

Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului, a explicat că pentru proiectare este necesară o sumă de 4.600.000 de euro, cu TVA. Totodată, suma necesară pentru lucrările la unul dintre corpurile instituţiei muzeale se ridică la aproximativ 3.400.000 de euro, pentru o perioadă de doi ani.

Despre costurile suplimentare, directorul MNIR a declarat că au fost făcute deja investiţii pentru relocarea muzeului.

„Avem cumpărate materiale pentru ambalare şi transport. Am prevăzut în buget un milion de lei pentru ambalaje personalizate, dar această sumă reprezintă doar 30% din ceea ce ar trebui să investim”, a explicat Ernest Oberländer-Târnoveanu, precizând că va face o solicitare de suplimentare a subvenţiei la Ministerul Culturii, potrivit Mediafax.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a explicat că lucrările vor dura aproximativ doi ani şi jumătate, proiectarea va dura în jur de nouă luni, iar doi ani vor fi necesari pentru pregătirea expoziţiilor.

Potrivit reprezentanţilor MNIR, între lunile februarie şi iulie 2016 se va organiza concursul internaţional de soluţii, între lunile septembrie şi decembrie va începe proiectarea, în anul 2017 va fi încheiată proiectarea şi va începe execuţia, urmând ca în anul 2019 să fie finalizate lucrările de restaurare, consolidare şi construcţie, precum şi amenajarea şi deschiderea parţială a unor spaţii expoziţionale. În anul 2020 va avea loc recepţia, iar în anul 2021 va avea loc recepţia finală.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că le-a cerut autorităţilor, inclusiv Ministerului Culturii, spaţii corespunzătoare în care să poată fi continuate activităţile expoziţionale.
De asemenea, patrimoniul va trebui să fie relocat până la mijlocul anului viitor în noi spaţii, care trebuie identificate şi amenajate.
Este nevoie de un spaţiu de 55.000 de metri cubi, iar cele mai bune spaţii pe care le-a vizitat sunt foste hale de la Casa Presei Libere, care au 11.000 de metri pătraţi şi cinci metri înălţime. Cu cât spaţiile sunt mai mari, cu atât cheltuielile legate de ambalare pe metrul cub sunt mai mici. În plus, în aceste spaţii, climatizarea, supravegherea şi proiectarea mobilierului sunt mai uşoare, a explicat directorul muzeului.

Potrivit reprezentanţilor MNIR, „Noul Muzeu Naţional de Istorie a României” îşi propune, prin reorganizarea spaţială şi funcţională, dar şi prin dezvoltarea ofertei culturale şi „de loisir”, să atragă cel puţin 300.000 de vizitatori anual, precum şi în mediul virtual. În acelaşi timp, se va urmări atragerea unui public mult mai divers decât până în prezent.

Viitorul ansamblu muzeal va fi structurat pe următoarele secţiuni funcţionale: depozitare patrimoniu, conservare-restaurare patrimoniu, cercetare patrimoniu, expunere patrimoniu, reprezentare, comunicare, completate de secţiunile auxiliare: administrare, întreţinere, protecţie şi pază.

Curtea interioară acoperită va grupa în jurul spaţiului de expunere a Copiei Columnei lui Traian spaţii pentru activităţi de tip public: librărie, bibliotecă publică, spaţii de odihnă, cafenea etc. De asemenea, atriumul va conţine trasee de circulaţie verticală către secţiuni din cadrul expoziţiei permanente desfăşurate în aripile construcţiei la cele două etaje, fără ca alte circuite funcţionale – publice sau interne, să fie intersectate.

Totodată, vor fi realizate legături directe ale curţii interioare cu spaţiul public înconjurător, operaţiune care ar putea contribui la activarea caracterului istoric al clădirii, cât şi la o mai bună integrare a activităţilor muzeului în cele ale Centrului Istoric în general.

Tot astfel, va fi amenajat un subsol cu mai multe niveluri sub nivelul de călcare al atriumului din curtea interioară. Aceste spaţii vor oferi o suplimentare de aproximativ 2.700 de metri pătraţi pe nivel.

Muzeul Naţional de Istorie a României a fost înfiinţat în anul 1970, fiind „cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară, dintâi nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii”, se arată pe site-ul instituţiei.

Ocupă 8.000 metri pătraţi şi reuneşte în aproximativ 60 de săli exponate. Parcurgându-le, publicul face cunoştinţă cu mărturii despre prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic (600.000 ani – 6.000 ani î.e.n), cultura materială şi spirituală a geto-dacilor, războaiele daco-romane şi transformarea Daciei în provincie a Imperiului roman, apariţia şi definitivarea structurilor de putere ale statului în societatea medievală, domniile fanariote, revoluţia burghezo-democratică de la 1848, câştigarea independenţei, declanşarea celor două războaie mondiale şi intrarea României sub influenţă rusească.

(7)

Leave a Reply