GUNOAIE

Țetcu: „Șatra trece, gunoaiele rămân…pe malul râului Bistrița Ardeleană”

Președintele PV, fliliala BN, Cristian Țetcucă spune că oricât teatru se joacă până când nu vor fi alocate resurse specifice considerabile în direcția protecției mediului natural nu se vor obține rezultate notabile.

„Regenerarea și utilizarea după criteriile dezvoltării durabile a râului Bistrița Ardeleană pe suprafața administrativă a municipului Bistrița (dar nu numai) este un vis minunat, dar lipsește cu desăvârșire. Toți cei care au avut ocazia să facă ceva pentru această sursă de viață în ultimii 26 de ani au dat dovadă de nepăsare și incompetență. Gestionarea corespunzătoare a malurilor și albiei râului este ultima preocupare a conducătorilor noștri politici și din instituțiile statului!
Dovadă este modul în care se prezintă astăzi aceste areale naturale atât de îndrăgite, într-o vreme, de bistrițeni. Doar câteva persoane se mai încumetă astăzi printre acești munți de gunoaie. Unii ca să facă sport, alții pentru agrement, alții doar să se relaxeze. Printre aceștia din urmă regăsim și țiganii nomazi care se deplasează cu șatra, care își așează tabara într-un loc cât mai protejat și natural (ex: malul drept al râului Bistrița, coordonate GPS aplicație online GRATUITĂ TrashOut – https://www.trashout.ngo/trashmap) și unde adună toată milostiveala cetățenilor „de bună credință” din zonă. Iar după ei … POTOPUL.
Că toate aceste deșeuri și mizerii toxice, adunate și ulterior abandonate de țiganii nomazi, vor ajunge în minunata Bistriță Ardeleană, că unii politicieni și șefi de instituții publice vor fi găsiți din când în când „pierduți” în „marea igienizare” prin aceste zone, că oricât teatru se joacă până când nu vor fi alocate resurse specifice considerabile în direcția protecției mediului natural (din care cu ironie trebuie spus că facem și noi parte, sic …) nu vom obține nici un rezultat notabil, o știm cu toții.
Se impun totuși câteva întrebări:
– dacă „turiștii bistrițeni” campează și după campare lăsa gunoiul unde îi taie capul, același lucru îl pot face și țiganii nomazi pe perioada „cazării” și după strămutarea șatrei?
– administrațiile locale și instituțiile cu responsabilități specifice se vor preface că țiganii nomazi și șatrele lor nu există pentru că astfel, e clar, nu există nici gunoaiele rămase în urma lor (la fel cum fac și cu gunoaiele depozitate de localnici)?
– dacă aceste gunoaie nu există atunci să înțelegem că am greșit râul și țara și de fapt suntem în Germania pe râul Wurm?
Vorba cântecului „Trec țiganii, trec. Se duc și petrec …”, spune Cristian ȚETCU.

(4)

Leave a Reply